Țara în care Partidul Pirat este pe primul loc în sondaje

Partidul Pirat se pare că domină sondajele înainte de alegerile parlamentare dintr-o țară europeană.

Din punct de vedere al alegerilor, anul 2016 este unul extrem de ciudat. Situația este complexă nu doar în România, ci și în țări extrem de dezvoltate, precum Statele Unite ale Americii. Iar după cum scrie site-ul Geek, nici Islanda nu face excepție. În mica țară insulară vor avea loc anul acesta alegeri parlamentare, iar dacă ar fi să dăm crezare informațiilor furnizate de ziarul local Morgunblaðið și de Insitutul Islandez de Cercetare pentru Științe Sociale, Partidul Pirat este mare favorit.

În jur de 22,6% din alegători ar opta pentru Partidul Pirat, a doua cea mai populară formațiune fiind Partidul de Independență, aflat în prezent la putere. Situația este cu atât mai impresionantă, cu cât, în anul 2012, Partidul Pirat nu a reușit să obțină decât 5,1% din voturi. Parlamentul din Islanda are 63 de membri, iar în situația actuală, pirații ar obține 15 locuri. Acestea nu ar fi suficiente pentru o majoritate, astfel că ei ar putea fi nevoiți să formeze o alianță.

Primul Partid Pirat a fost cel din Suedia, format în 2006. În condițiile în care organizația internațională a partidelor de acest fel militează pentru accesul gratuit la informații, mulți consideră că membrii sunt aliați din punct de vedere ideologic cu site-uri precum The Pirate Bay.

Și în România există în ziua de azi un Partid Pirat. După cum este menționat în descrierea de pe site-ul său oficial, Partidul Pirat luptă împotriva cenzurii practicate în ziua de azi, pentru schimbarea legilor cu privire la drepturile de autor, pentru dreptul la viaţă intimă și pentru protecția libertății de exprimare.

Una dintre cele mai importante realizări ale partidului a fost cea de la începutul lui 2015. Atunci, potrivit Gândul, judecătorii CCR au admis contestaţia Partidului Pirat din România împotriva legii partidelor politice şi au decis că articolul prin care un partid poate fi fondat doar cu cel puţin 25.000 de membri fondatori, domiciliaţi în cel puţin 18 judeţe ale ţării, minimum 700 în fiecare judeţ, nu respectă Constituţia.